Fost sediu al familiei nobiliare Esterhazy în timpul Imperiului Habsburgic, Eisenstadt (sau Kismarton pe maghiară), este o localitate austriacă de aproximativ 13.000 de locuitori, capitala Burgenland. Este cunoscută pentru că dat lumii unul din cei mai mari compozitori clasici, Joseph Haydn. Orașul se întinde pe o zonă de câmpie de-a lungul râului Wulka, la poalele muntelui Leitha, în apropiere de graniţa cu Ungaria (12 kilometri).
Primele menţiuni despre Eisenstadt, care înseamnă, de fapt, “orașul de fier”, vin din anul 1118, cu numele latin “castrum ferrum” și face referinţă la exploatările de fier din zonă. Denumirea maghiară vine de la sfântul Martin, hramul principalei biserici a orașului. Descoperirile arheologice dovedesc faptul că regiunea a fost locuită de triburi neolitice încă din timpul culturii Hallstatt, urmate de români și celţi ceva mai târziu, apoi de triburile germanice și de huni. Charlemagne este conducătorul regiunii în timpul anului 800 d.Hr.
Fortăreaţa locală iniţială a fost distrusă de trupele armate ale lui Leopold al III-lea, margraf de Austria. Invadatorii mongoli o asediază în 1241, iar până în 1373, când zidul defensiv a fost reconstruit de familia Kanizsai, fortăreaţa a fost mai degrabă o ruină. Familia construiește și castelul contemporan între anii 1388 și 1392. Împăratul Sigismund a deţinut, începând cu anul 1388, drepturile comerciale ale orașului.
În următoarea perioadă de timp, orașul trece din mâinile austriecilor sub autoritatea Ungariei sub conducerea lui Matei Corvin, apoi este cucerit de otomani, pentru a intra, în cele din urmă, în componenţa Imperiului Habsburgic, iar în 1648 trece sub guvernarea familiei Esterhazy. În timpul acestora, se extinde Schloss Esterhazy, iar Haydn este numit directorul orchestrei, marcând perioada de început artistic de renume a localităţii. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Eisenstadt suferă de pe urma bombardamentelor, fiind ocupat, la sfârșitul războiului, de Armata Roșie, până în 1955.
Eisenstadt a avut parte în ultima vreme de o restaurare extinsă și revine încet pe harta turismului mondial. Piaţa pietonală din faţă castelului și zona adiacentă sunt înţesate cu buticuri și restaurante, fiind cea mai cunoscută zonă de către turiști.
