Municipiul Bucureşti este capitala şi cel mai mare oraş al României. A fost atestat prima dată în 1459 şi devine capitală în 1862, în prezent fiind cel mai mare centru industrial şi comercial al ţării. Devoltarea continuă şi investiţiile majore care au fost făcute de-a lungul anilor i-au adus renumele de centrul artistic, cultural şi mass-media al României. În timp a fost refăcută infrastructura transporturilor, astfel încât capitala beneficiază de toate reţelele de transport terestre şi aeriene. Prin ascensiunea economică şi industrială a rezultat înfiinţarea a numeroase întreprinderi constructoare de maşini, chimice, de prelucrarea lemnului şi de materiale de construcţii, dar şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, care ajută constant la îmbunătăţirea economiei.

Se poate observa multiculturalitatea şi multiconfesionalitatea capitalei, prin prezenţa comunităţilor de români, evrei, maghiari, germani, armeni, bulgari, polonezi, albanezi, geci și rromi, care aparţin religiilor ortodoxe, romano – catolice, musulmane, greco – catolice, penticostale, adventiste, reformate, dar și altor religii într-un procentaj mai mic. De asemenea, în fiecare an zeci de mii de studenţi vin în cel mai important centru universitar din ţară ca să beneficieze de programele de studiu puse la dispoziţie de cele 21 de universităţi de stat, care oferă specializări variate pentru a acoperi cecerile pieţei de muncă.

Ştiaţi că?

• Între anii 1545 – 1554 a fost construit cel mai vechi aşezământ religios din Bucureşti. Biserica Domnească a fost ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanul.
• În perioada comunismului au fost distruse parţial sau total peste 20 de biserici şi aşezăminte monarhal?
• Academia Domnească, prima instituţie de învăţământ superior, a fost înfiinţat în 1694?
• În 1661 au fost amenajate primele drumuri pavate cu piatră de râu?
• Domnitorul Gheorghe Bica a desemnat Bucureştiul capitala Ţării Româneşti în 1659?
• Bucureştiul este a 6 capitală din UE ca mărime?

Transport

Cele două aeroporturi ale Bucureștiului deservesc milioane de pasageri, care ajung în România sau pleacă în țările Europei, dar și spre destinații intercontinentale. Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu oferă curse directe ale companiilor mai mici și mai ieftine spre diferite orașe din Italia, Spania, Turcia, Franța și Slovacia. Spre deosebire de acesta, de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, cel mai mare din România, există curse directe interne spre Timișoara, Bacău, Cluj Napoca, Constanța, Suceava și Târgu Mureș, dar și spre numeroase orașe importante din Europa, Africa, Asia și America. Dacă alegi trenul ca mijloc de transport trebuie să știi că Gara de Nord este cea mai mare stație feroviară din România, prin care trec zilnic peste 200 de trenuri spre diferite destinații interne sau internaționale. Printre orașele cu care gara din București are legătură se numără Cluj Napoca, Oradea, Suceava, Brașov, Constanța, Timișoara și Iași. Legăturile directe dinspre orașele europene Belgrad, Bratislava, Budapesta, Cernăuți, Chișinău, Cracovia, Istanbul, Kiev, Lvov, Moscova, München, Praga, Sofia, Ungheni, Varna, Veneția și Viena oferă turiștilor străini dornici să viziteze Bucureștiul și România posibilitatea de a alege un mijloc de transport mai ieftin și mai sigur. În Autogările Obor, Calea 13 Septembrie, Ritmul, Militari și Diegososesc zilnic zeci de autocare din toată țara, dar și din majoritatea țărilor europene. Fiind cel mai importat nod de comunicații rutiere din România, Bucureștiul este punctul de pornire a unui număr mare de drumuri naționale, europene și autostrăzi. Pe drumurile naționale DN1, DN2, DN3, DN4, DN5, DN6 și DN7se poate ajunge ușor în capitală dinspre Sibiu, Cluj Napoca, Oradea, Timișoara, Brașov sau Arad. Drumurile europene E60, E70, E81 și E85oferă acces facil dinspre Austria, Ungaria, Turcia, Grecia, Franța, Lituania, Spania, Belarus, Bulgaria  sau Grecia. Autostrada A1 și Autostrada A2, leagă Bucureștiul de Constanța și Pitești.

Municipiul București beneficiază de una dintre cele mai dezvoltate rețele de transport în comun din Europa.Astfel, autobuzele, troleibuzele, tramvaiele și metroul asigură transportul în comun pentru sute de mii de locuitori și pentru turiștii care vin să viziteze capitala României. Cele peste 2.000 de autovehicule care circulă pe cele 25 de linii de tramvai, 19 linii de troleibuz, 81 de linii de autobuz, 10 linii preorășenești, 2 linii expres între Gara de Nord, Aeroport și Piața Unirii, o linie turistică, 25 de linii de noapte și o linie de metrou ușor pe care tramvaiele circulă cu viteza maximă admisă sunt întreținute de Regia Autonomă de Transport București. Biletul pentru o călători costă 1,3 lei și se poate achiziționa de la toate chioșcurile de bilete. Rețeau de metrou acoperă aproximativ toată suprafața administrativă a capitalei, asigurând transportul călătorilor pe patru magistrale. Prețul pentru o călătorie cu metroul costă 2 lei, iar biletul se poate achiziționa din toate stațiile de metrou. De asemenea, este posibilă achiziționarea de bilete unice RATB-METROREX, care îți oferă posibilitatea de a călătorii cu toate mijloacele de transport în comun fără a cumpăra mai multe bilete. Iar dacă vrei să circuli cu taxiul, află că în București sunt peste 10.000 de taxiuri licențiate printre care Speed Taxi (0722.10.9477, 021.9477), Star Taxi (*9595) sau Taxi AS (*9595, 0745.77.9435). Prețul de pornire este cuprins între 1, 39 lei/km și 3 lei / km.

[tabgroup]

[tab title=”Sector 1″]

Unele dintre cele mai importante obiective turistice ale capitalei se găsesc în Sectorul 1. Aici vei putea vizita biserica Arhipiescopiei Romano – Catolice, Catedrala Sfântul Iosif, care a fost construită între anii 1871 – 1884, după planurile arhitectului Friederich Schmidt. Construcţia în stil romanic a fost inaugurată în data de 15 februarie 1885. Ctitoria lui Manea Brutaru, starostele brutarilor, şi a fiului acestui, Ioan Sabaru, Biserica Manea Brutarul, a fost ridicată între anii 1786 – 1787. Biserica Sfiinţii Împăraţi Constantin şi Elena este o biserică cu o istorie îndelungată, fiind ridicată în anul 1785 şi reparată succesiv în anii 1861, 1880, 1919 și 1997. Singura Bierică Anglicană din România a fost construită între anii 1920 – 1945. Pe lângă acestea, în Sectorul 1 se găsesc Biserica Floreasca, Biserica Popa Tatu, Biserica Kretzulescu, Biserica Podeanu,  Biserica Albă, Biserica Sfânta Vineri și Biserica Sfântul Nicolae.

Dacă te afli în sectorul 1 trebuie să mergi nepărat la Muzeul Antipa. Acesta este unul dintre cele cunoscute muzee din Bucureşti, care se găseşte într-o clădire proiectată şi construită de Grigore Antipa. Pe cele trei nivele poţi admira exponate aparţinând biodiversității României, Terrei și Istoriei Naturale. Exponatele Diorama Marea Neagră, Cerb atacat de lupi, Foca din Marea Neagră, Bioregiunea Alpină, Diorama Mările reci arctice, Fauna Malaeziană, Scoica gigant, Balena cu aripioare lungi, Pasărea paradisului și diorama Atlantic Indo Pacific fac parte din expoziţia permanentă a muzeului. Muzeul de Istorie a Bucureştiului îţi oferă prilejul de a cunoaşte mai bine istoria capitalei României prin cele peste 40.000 de exponate care surprind profilul aşezării de-a lungul secolelor. Expoziţia de Istorie Străveche, Colecţia de arme albe şi de foc, Colecţia de Machete şi reviste pe teme militare sunt găzduite de Muzeul Militar Naţional înfiinţat în 18 decembrie 1923. La propunerea lui Titu Maiorescu a fost înfiinţat la 1 octombrie 1906 Muzeul Naţional al Ţăranului Român, a cărui colecţie cuprinde peste 90.000 de exponate, printre care vei putea admira costume, mobilier, covoare, obiecte bisericești, obiecte de ceramică, unelte, icoane pe lemn și sticlă, țesături și xilogravuri. Dar în Sectorul 1 mai poţi vizita şi Muzeul Național Geologic, Muzeul Mina Minovici, Muzeul Național de Artă și Muzeul Satului.

Dacă eşti curios de cum erau vechile construcţii şi care era modul de viaţă la curţile domneşti poţi face o vizită la vechea Curtea Domnească construită la porunca lui Vlad Ţepeş. Construcţia din secolul al XV-lea, situată între B – dul 1848 și râul Dâmbovița, a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, fiind afectată în numeroase rânduri de incendii, cutremure şi invazii.

Vestitul Arc de Triumf, simbolul municipiului Bucureşti, a fost construit în anul 1878 pentru parada trupelor întoarse din războiul de independenţă. Când a fost reconstruit după planurile arhitectului Petre Antonescu între anii 1935 – 1936, a fost împodobit cu sculpturi în piatră și inscripții realizate de Ion Jalea, Cornel Medrea și Constantin și Constantin Baraschi.

[/tab]

[tab title=”Sector 2″]

În Sectorul 2 poţi vizita numeroase lăcaşuri de cult, pline de istorie şi de o frumuseţe rară. Astfel, Biserica Izvoru Nou a fost sfinţită în data de 18 mai 1823 şi poartă hramurile Izvorul Tămăduiriişi Schimbarea la Faţă. Unul dintre ctitorii bisericii a fost staroste de croitori, Petre Iorgangi Basa. Aproape de Hala Traian poţi vizita Biserica Hagiu, unde poţi admira o raclă ce adăposteşte o părticică din moaştele Sf. Grigore Decapolitul. Lăcaşul de cult a fost construit în secolul al 19-lea. În 1763, pe ruinele unei foste biserici, a fost construită Biserica Batistei. Lăcaşul de cult în formă de cruce, cu pridvor, pronaos şi două turle are o arhitectură specifică secolului al XVIII-lea şi poartă hramul Adormirea Sfintei Ana şi Sfintei Cuvioase Parascheva. Tot în Sectorul 2 mai poţi vizita Biserica Andronache, Biserica Colentina, Biserica Delea Veche, Biserica Greacă, Biserica Herăstrău şi Biserica cu Sfinţi.

Vechiul punct de observaţie asupra oraşului atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, Foişorul de Foc, a fost construit de arhitectul şef George Mandrea. Din foişorul finalizat în data de 28 februarie 1892 erau alarmaţi pompierii în caz de incendiu. De-a lungul timpului au fost ridicate clădiri mai mari, iar foişorul a fost transformat în muzeu naţional al pompierilor.

Dacă vrei să afli istoria aviaţiei şi vezi exponate şi tehnici, îţi recomand o vizită la Muzeul Aviaţiei. Înfiinţat în anul 1990, muzeul este împărţit pe trei secţii: Istoria aeronauticii naţionale şi universale, Tehnica de forţe aeriene şi Istoria rachetelor şi a cercetării spaţiale. Aici vei putea admira 24 de colecţii şi 5 arhive documentare, care cuprind peste 15.00 de titluri ce au aparţinut pionerilor aeronauticii româneşti şi mondiale, peste 20.000 de volume de specialitate şi un parc cu 62 de piese muzeistice format din aeronave, piese de artilerie, tachete antiaeriene şi radare. Istoria comunităţii armene din România poate fi descoperită în cadrul Muzeului Comunităţii Armeneşti, care cuprinde diferite ediţii ale Bibliei şi cărţi de rugăciuni vechi, manuscrise, talismane şi ripide. Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română, specificul naţional, spiritul critic în cultura română, literatura înainte şi după 1900, literatura română interbelică, literatura avangardistă, literatura română între între 1944 – 1947 şi literatura în contemporaneitate sunt prezentate în cele 8 săli ale Muzeului Literaturii Române.

[/tab]

[tab title=”Sector 3″]

Bisericile sectorului 3 al capitalei sunt construcţii vechi, păstrate în cele mai bune condiţii până în zilele noastre. Biserica Doamnei, construită în 1683 de Maria Cantacuzino, cea care a fost soţia lui Şerban Cantacuzino – Domnitor al Ţării Româneşti, are un plan dreptunghiular cu pridvor deschis pe 8 coloane de piatră şi conţine picturi realizate de Constantinos şi ucenicul său Ioan. Biserica Cerceluş a dost construită în anul 1948 după planurile arhitectului Dan Ionescu şi apoi ale lui D. Ionescu, fiind restaurantă de mai multe ori, în special repictată. Ctitoria Mitropolitului Ştefan al Ţării Româneşti, Biserica Lucaci, a fost ridicată în 1736, dar a fost surpată de un cutremur în 1838. Pictura care se poate admira şi în prezent a fost realizată între anii 1982 – 1986.

O colceţie de peste 50.000 de piese aparţinând colecţiilor Preistorie, Lapidarium, Columna lui traian, Istorie antică, Istorie Medievală, Istorie Modernă şi Numismatică poate fi admirată în cadrul Muzeului Naţional de Istorie al Românie, deschis în anul 1970. În interiorul Palatului Băncii Naţionale, construit între anii 1884 – 1890, a fost fondat Muzeul Băncii Naţionale a României, unde se pot admira monede de aur, de argint, ceramică, medalii, decoraţiuni, insigne, bancnote, cărţi, reviste, tablouri, tapiserii, sculpturi şi o galerie cu portrete de guvernatori ai băncii. Muzeul de Istorie a Evreilor din România este găzduită de Templul Unirea Sfântă, construit în anul 1836. Aici poţi regăsi colecţii de literatură, ştiinţă, artă sinagogală, artă şi spectacol, teatru şi viaţa de cult.

[/tab]

[tab title=”Sector 4″]

În anul 1680 a fost atestată documentar Biserica Sfântul Spiridon Vechi, care a fost refăcută înntre anii 1746 – 1748 şi demolată în anul 1987. În data de 26 octombrie 1996 a fost resfinţită, după ce între anii 1992 – 1995 a fost reconstruită. Biserica Eroilor Martiri a Recoluţiei din Decembrie 1989, construită între anii 1993 – 2006, a fost sfinţită de către P. F. Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, I. P. S. Teodosie – Arhiepiscopul Tomisului, P. S. Sebastian – Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștiului și de un ales sobor de preoți si diaconi. Se spune că Biserica Buna Vestire Bellu este una dintre cele mai frumoase biserici ale Bucureştiului. Ridicarea lăcașului de cult a început în data de 29 iunie 1925, iar în data de 29 iunie 1934, a fost sfințită. Pictorul Anastasie Damian a realizat pictura interioară între anii 1969 – 1971, care a fost refăcută în totalitate de către pictorul Eugen Profeta și fratele său, Eremia Profeta.

Castelul Ţepes a fost construit în anul 1906, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Deşi este un obiectiv turistic mai puţin cunoscut, acesta este important din punct de vedere arhitectural. Scopul principal a fost de a servi drept turn de apă, dar arhitectura nu corespundea cerințelor estetice ale regelui Carol I și s-a hotărât mascarea acestuia prin reproducerea la o scară mai mică a castelului lui Vlad Țepeș de la Poienari din județul Argeş. Castelul a îndeplinit de-a lungul anilor mai multe funcţii: în 1940 a devenit corp de gardă pentru o unitate militară, în 1945 camerele au fost transformate în dormitoare pentru femeile care lucrau la amenajarea parcului Carol, după 1990 a devenit corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, iar din septembrie 2004 servește drept sediu al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Pe locul unde funcţiona, pe vremea Regulamentului Organic, Curtea Judecătorească a fost ridicat între anii 1890 – 1895 actualul Palat al Justiţiei. Acesta este una dintre cele mai frumoase exemple de cooperare franco – române în materie de construcţii, faţadele clădirii fiind adevărate opere de artă, cu fațada principală bogat împodobită cu pilaștri, statui și alte elemente specifice stilului neoclasic și neorenascentist. Cele 14 săli de judetă, amenajate elegant, predominant din stejar, poartă numele unor jurişti celebri.

Palatul Copiilor, inaugurat în 1985, pune la dispoziţia celor mici numeroase programe şi activităţi extracuriculare, printre care se numără cercuri tehnico – aplicative și culturale artistice amenajate pentru cercuri de informatică, modelism, limbi străine, orchestră, ansamblu coral, fanfară, coregrafie, arte palstice, teatru și cercul de gimnastică, dans sportiv, dans modern și judo.

În vestitul cimitir Bellu se găsesc mormintele cardinalului Iuliu Hossu, poetului Mihai Eminescu, poetului Radu Gyr și a  lui Vladimir Ghika.

[/tab]

[tab title=”Sector 5″]

Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă de uz civil ca suprafaţă din lume. Casa Poporului, după cum era cunoscut înainte de revoluţia din 1989, are 12 nivele la suprafață și 8 nivele subterane, fiind cea mai scumpă clădire administrativă și ce mai grea clădire din lume. În 25 iunie 1984, după ce cuplul Ceaușescu a hotărât reconstruirea orașului București ca un nou oraș, de sine stătător, a început ridicarea aceste construcţii, care cuprinde aproximativ 1.000 de încăperi amenajate luxos, printre care 400 de birouri și peste 30 de săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane și o sală de concerte. Pe toată perioada lucrărilor au participat 700 de arhitecți și aproximativ 20.000 de muncitori, care au folosit zeci de mii de tone de nisip, oțel, ciment, bazalt și cristal, peste 2 milioane de m³ de marmură, esențe de lemn, sticlă, covoare și piele și 2.800 de candelabre.

Prima gară din Bucureşti, Gara Filaret, a fost deschisă în 19/31 octombrie 1869, cu ocazia inaugurării primei linii de cale ferată din România. În prezent, clădirea ale cărei margini se închideau spre şine pentru a forma o hală unde intrau cele 3 linii de cale ferată, şi-a pierdut din importanţă şi adăposteşte Autogara Filaret.

Medicii, sanitarii, surorile voluntare care au salvat vieţi pe fronturile Primului Război Mondial au un monument dedicat, Monumentul Eroilor Sanitari, care a fost construit în anul 1932 pe soclu de marmură, format din trei trepte înalte suprapuse. Aici poţi admira scene din activitatea personalului sanitar de pe front sau în spitale de campanie, pe Regina Maria ca soră sanitară, Prințul Nicolae al româniei în uniformă de cadet și Principesa Elisabeta de România de asemenea ca soră medicală.

În 1909 a fost deschis publicului larg Muzeul Tehnic Prf. Ing. Dimitrie Leonida, care adăposteşte cilindrul primei mașini cu abur, două dinamuri brush, dinamul Edison, motorul de tramvai electric, automobilul cu formă aerodinamică Aurel Pleșu,  automobilul trăsura Olds Patent, motorul unui avion IAR – K 14, macheta avionului Vuia și Pilele Karpen. Muzeul a fost fondat de inginerul Dimitrie Leonida, întemeietorul primei şcoli de electricieni şi mecanici din România.

[/tab]

[tab title=”Sector 6″]

în Sectorul 6 al capitalei se poate vizita Grădina Botanică, înfiinţată în anul 1860, la iniţiativa doctorului Carol Davila. Pe o suprafaţă de aproximativ 17 hectare se pot admira serele, sectorul plantelor ornamentale, grupe geografice (plante rare din flora României, plante din zona mediteraneană), sectorul flora Dobrogei, cascada, grădina italiană, rozariu, sectorul plante utile, sectorul “sistemul plantelor” și arboret – dendrariu. În interiorul grădinii a fost fondat Muzeul Botanic, unde în cele 20 de săli sunt expuse planse pictate, fructe, semințe, fragmente de plante uscate sau conservate în formol, expuse după criterii ecologice, sistematice și funcționale. De asemenea, pot fi admirate colecțiile de flora Deltei Dunării, flora de câmpie, de deal și de munte, diorame cu aspecte din deltă, manuscrise, aparate de cercetare de pe timpuri și colecții de piese de artizanat din materiale vegetale.

La iniţiativa preotului Adrian Neculcea a fost ridicată între anii 1994 – 1996 Biserica Pogorârea Sfântului Duh. Lâcaşul de lemn în stil maramureşean a fost ridicat din lemn şi se găseşte în interiorul unui parc. De asemenea, se mai pot vizita Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica Buna Vestire, Biserica Drumul Taberei și Biserica Sfântul Ilie. 

[/tab]

[/tabgroup]

Bucureştiul este cunoscut pretutindeni ca fiind Micul Paris. Eleganţa arhitecturală şi elita bucureşteană a vechilor timpuri a i-au adus această poreclă, iar cei care vin să viziteze capitala pot descoperii urme din istoria Bucureştiului prin centrul vechi, numeroasele obiective turistice şi emblemele oraşului. Spiritul vintage este păstrat de casele vechi ale ultimelor secole, dar care sunt îmbinate cu clădiri moderne, semn al dezvoltării economice puternice. Nu uita să faci o plimbare prin parcurile cunoscute ale capitalei, să te opreşti la o cafea pe terasele centrului istoric sau să faci un tur al numeroaselor instituţii importante. Vei regăsi în fiecare o parte a poveştii nespuse a Bucureştiului, dar şi un mod excelent de relaxare.

Tu când ai vizitat ultima data capitala României? Împărtăşeşte cu noi experienţele şi amintirile tale prin secţiunea de comentarii de mai jos.

Foto