Este al doilea an consecutiv in care ma duc spre sfarsitul sezonului la schi in Franta. Anul trecut am jost in Les Orres, iar anul acesta am ajuns in Les Deux Alpes.
Desi multi cred ca in luna martie – aprilie nu mai este zapada buna de schiat, pot sa-i contrazic. In statiunile care se respecta, partiile sunt intretinute si stratul de zapada este facut din timp suficient de gros incat sa reziste si la temperaturi mai ridicate.
Pe de alta parte, in statiunile aflate la altitudini mari exista ghetari pe care zapada se pastreaza tot timpul anului.
Printre principalele avantaje ale schiatului la sfarsitul sezonului se numara: costurile reduse la cazare si schi pass, diverse reduceri la echipamentele de schi si nu in ultimul rand vremea. Cu apropierea primaverii, vremea se schimba, devine mai calda si furtunile de ninsoare sunt foarte rare sau chiar inexistente.
Schiatul la temperaturi de 10-15 grade este o senzatie unica, pe care o recomand oricarui schior care nu a incercat acest lucru. Se stie ca bronzul de munte este mult mai puternic decat cel de mare. Eu va pot garanta ca dupa 3-4 zile de schiat in soare puternic pe versantii muntilor, ajungi sa fi mai bronzat decat daca ai fi la mare.
[nggallery id=4]
Un alt lucru care face sa merite sa mergi intr-o statiune de schi la sfarsitul sezonului este legat de lipsa agitatiei exagerate atat pe partii, cat si in statiune. De multe ori ajungi sa schiezi pe „propria partie”, mai ales in statiunile cum e Les Deux Alpes care are 102 partii ce insumeaza 225 km, aici chiar ai de unde alege. Ce e misto la statiunile cu adevarat europene este faptul ca viata statiunii nu se stinge o data cu apropierea sfarsitului sezonului, cum se intampla la noi pe litoralul romanesc sau prin Poiana Brasov.
